Pretul inteligentei

Sa fii inteligent nu e neaparat un avantaj, crede profesorul Tadeusz Kawecki din cadrul Universitatii din Fribourg, Elvetia. Omul de stiinta, specializat pe biologia evolutionara, a facut un prim pas spre a afla de ce animalele invata si de ce s-a intrerupt, intr-un anumit moment, procesul. Studiile lui arata ca a fi prea inteligent dauneaza sanatatii.

Invatarea in regnul animal

• O descoperire cuantică ar putea încărca bateriile într-o clipită
• Cercetătorii au convertit grăsimea de pui în dispozitive de stocare a energiei

Toate animalele au nevoie de o „scoala a vietii”. Pana si viermele milimetric Caenorhabditis elegans poate invata, in ciuda faptului ca natura l-a inzestrat cu doar 302 neuroni. Mica vietate se hraneste cu bacterii, iar daca mananca anumite specii, se poate imbolnavi. Viermii nu se nasc cu capacitatea de a identifica microorganismele periculoase, ci au nevoie de timp pentru a intelege cum sa-si aleaga hrana.

Insectele sunt si ele obligate sa invete. Pana nu demult se credea ca acestea isi traiesc viata facand totul instinctual. Profesorul de biologie Reuven Dukas, de la Universitatea McMaster, Canada, a reusit insa sa demonstreze ca musculita de otet (Drosophila melanogaster), poate invata sa asocieze anumite mirosuri cu mancarea si altele cu pradatorii. Cercetatorul a descoperit, de asemenea, ca masculii acestei specii pierd, in tinerete, mult timp curtand femelele neinteresate de ei, pentru ca invatarea semnalelor cere timp.

Generalizand, dr. Dukas a emis ipoteza potrivit careia orice animal cu sistem nervos poate fi capabil sa invete. El spune ca studiile care incearca sa demonstreze contrariul ar trebui privite cu mult scepticism, intrucat sunt mari sanse ca animalele sa fi esuat in procesul de invatare din vina dascalilor.

„Nu se poate afirma, pur si simplu, ca invatarea e o adaptare la un mediu aflat in schimbare”, spune omul de stiinta canadian, aducand ca argument faptul ca modificari necesare supravieturii pot interveni si fara ajutorul sistemului nervos. Bacteriile, spre exemplu, isi pot schimba comportamentul pentru de a-si mari sansele de a ramane in viata.

Efectele adverse ale inteligentei

„Folosim calculatoare a caror memorie e aproape gratuita, dar informatia biologica este costisitoare”, crede profesorul Dukas. Ii da dreptate dr. Tadeusz Kawecki, de la Universitatea din Fribourg, Elvetia, care a reusit sa demonstreze, impreuna cu echipa lui, ca prea multa „carte” strica cel putin in cazul Drosophila melanogaster, una dintre vietatile cele mai folosite in experimentele de laborator.

Pentru a produce musculite de otet inteligente, cercetatorii le-au oferit drept hrana, unor exemplare obisnuite, jeleu de portocale si jeleu de ananas, ambele cu miros imbietor. Insectele care l-au ales pe primul au decoperit, incercand sa-l manance, ca e amar (din cauza chininei adaugate intentionat). Vietatile au avut la dispozitie trei ore pentru a descoperi ca mirosul apetisant al jeleului de portocale era insotit de un gust neplacut. Pentru a testa musculitele, biologii au pregatit, din nou, cele doua tipuri de jeleu, de data aceasta amandoua fiind fara chinina. Insectele s-au asezat pe ambele farfurii, iar femelele au depus oua. Profesorul Kawecki spune ca subiectii care si-au amintit gustul amar al jeleului de portocale l-ar fi ales pe celalalt.

In urmatoarea faza a experimentului, expertii au colectat ouale depuse pe desertul de ananas de la femele care invatasera lectia. Au repetat apoi procedura adaugand chinina, de data aceasta, in compozitia jeleului de ananas, considerat delicios de musculite. Dupa numai 15 generatii, insectele au putut fi programate genetic sa invete mai bine. Daca la inceput aveau nevoie de cateva ore pentru a face diferenta intre un preparat gustos si unul amar, in faza finala a experimentului ele puteau sa ia decizia in mai putin de o ora. Pretul pe care l-au platit multe dintre aceste insecte in schimbul unui dram de inteligenta a fost insa cel suprem. Puse in situatia de a se lupta pe resurse limitate de hrana cu o alta specie de talia lor, doar 50% din larvele inteligente de Drosophila melanogaster au ramas in viata. In cazul musculitelor de otet obisnuite, rata de supravietuire a fost mult mai mare: 80%.

Profesorul Kawecki spune chiar ca insectele care si-au dezvoltat capacitatea de invatare in laborator traiesc, in medie, cu 15% mai putin decat cele normale. Cercetatorul crede ca o potentiala explicatie ar putea fi conexiunile neuronale noi aparute, care ar putea avea efecte adverse. De asemenea, este posibil ca genele care asigura procesul de invatare sa sufere modificari. Fiecare specie evolueaza pana cand atinge un echilibru intre costurile si beneficiile invatarii, crede omul de stiinta. Studiile lui arata ca Drosophila melanogaster are potentialul genetic de a deveni mult mai inteligenta. Totusi, evolutia se produce numai in conditii de laborator, pentru ca in natura orice progres ar fi echivalent cu un risc major.

Inteligenta oamenilor

Creierul uman nu s-a modificat prea mult in ultimii 100.000 de ani si putini sunt cei care il folosesc intr-o proportie mai mare de 7%. „Oamenii au mers pana la extrem”, crede dr. Dukas, referindu-se atat la capacitatea speciei noastre de a invata, cat si la costurile pe care le implica acest proces. Profesorul Kawecki sustine aceasta ipoteza si spune chiar ca „unele boli ar fi putut fi aparut ca un efect secundar al inteligentei”. De aceea, crede cercetatorul, se impune o investigatie detaliata a costurilor unei gandiri superioare in cazul oamenilor, iar studierea capacitatii de invatare a animalelor ofera indicii pretioase cu privire la inteligenta speciei noastre.

FACTS

• Creierul uman, cel mai complex organ al nostru, are 100 de miliarde de celule nervoase (neuroni) si cantareste in jur de 1,4 kilograme.
• Cine neglijeaza somnul, se descurca mai greu la testele IQ. Profesorul Sean Drummond de la Universitatea California, San Diego, spune chiar ca daca esti treaz timp de 21 de ore, randamentul tau devine echivalent cu cel al unei persoane care a consumat alcool.
• Abilitatile de invatare, concentrare si gandire abstracta cresc cu 15%, daca mergi pe jos cate o jumatate de ora, de trei ori pe saptamana, potrivit unui studiu britanic.
• Cele mai cunoscute organizatii care reunesc persoane cu un IQ ridicat sunt MENSA si International High IQ Society. Poti sa-ti testezi gratuit inteligenta accesand cele doua linkuri.

Sursa:NY Times